trebuie c-ai luat-o razna
de vreme ce nimic nu ți se mai pare
rău sau bun
negru sau alb
mai ai totuși o brumă de bun simț
să pretinzi că unele locuri
fapte inși
sunt foarte ok iar tu
ești cu ”să fie pace, să fie bine, etc!”

toate bune și frumoase
până când rămâi cu tine însuți
și atunci încerci tot felul de șmecherii
alergi, scrii, pictezi,
te cațări pe stânci,
faci un ceai meseriaș
din tot felul de ierburi
și știi destul de bine că toate astea
nu sunt decît o alergare
în cercul acela de fier
dincolo de care te târăști uneori
în ungherele casei

de unde nu mai ai curajul
să scoți la lumină
nici măcar o fotografie alb-negru
de frică să nu te strivească
tot ce-ai visat
și a fost la un pas de tine

ai întins doar mâna
și caleașca ta s-a transformat
în dovleac
iar pantofii ușori de mătase
îți sunt niște bocanci cu tălpi de fier

so...keep calm!